Relaţiile diplomatice ale României cu Regatul Marocului au fost stabilite la 20 februarie 1962, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe Român. În 20 februarie 2017 s-au împlinit 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Regatul Maroc. 

Alteța Sa Regală Principele Radu reprezintă pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, într-o vizită în Regatul Maroc, în zilele de 5-9 martie 2018. Cu acest prilej, publicăm un material pentru a oferi repere din istoria ţărilor şi dinastiilor Marocului şi României:

 

  1. Continuitea dinastică. În Maroc, dinastia alauită s-a aflat în fruntea marocanilor din anul 1666, de 352 de ani. Crearea şi consolidarea unui stat centralizat marocan s-a datorat în mare măsură sultanilor marocani Ahmad al-Mansur (1578–1603) şi Ismail Ibn Sharif (1672–1727). Sucesorii din secolele următoare au reușit să asigure menținerea independenței. „Deşi formal independent pe tot parcursul istoriei sale, Marocu s-a aflat sub un protectorat francez şi un altul spaniol între 1912 şi 1956, protectorate impuse de competiţia puterilor occidentale” [1]. După anii 1912-1956, când sultanii marocani s-au supus dominației străine, în 1956, Regele Mohammed al V-lea a proclamat independența Regatului Marocului. În România, Coroana a fost neîntrerupt legată de dinastia întemeiată de Carol I începând din anul 1866, de 152 de ani. Emanciparea de sub tutela sultanului și proclamarea independenței de stat a României a fost strâns legată de eforturile Regelui Carol I, care a condus România în războiul de neatârnare din 1877-1878. Contemporan Regelui Ferdinand I, care a condus România în războiul de întregire din 1916-1919, sultanul Yusef al Marocului și-a început domnia în anul 1912, în anii împărțirii Marocului între Spania și Franța. Amândoi au murit în anul 1927. Ca și Regele Mihai, sultanul Mohammed al V-lea a avut un rol în protejarea comunităților evreiești: „deşi aflat oficial sub protectoratul Guvernului francez de la Vichy [în 1940-1944 – n.ed.], a refuzat să aplice decretele privind excluderea evreilor din funcţiile publice şi a susţinut participarea rabinilor la festivităţile monarhice, sfidându-i astfel pe nazişti” [2]. A existat o inițiativă pentru recunoașterea lui ca Drept între Popoare. Todată, ca și Regele Mihai în 30 decembrie 1947, sultanul Mohammed al V-lea a fost forțat de francezi să plece în exil în 20 august 1953, dar s-a putut întoarce după doi ani, în 16 noiembrie 1955, și a câștigat independența țării sale. 
  2. Modernizarea: Ca și Familia Regală a României pentru România, Familia Regală a Marocului a susținut permanent efortul de modernizare al Marocului. „Amesteul etnic din Maroc [între berberi şi arabi – n.ed.] a condus la o politică foarte liberală pentru un stat islamic şi la deschiderea către lumea occidentală” [3]. Într-un discurs ținut în fața Parlamentului la 9 martie 2011, Regele Mohammed al VI-lea a anunțat o serie de reforme constituționale prin care Marocul a devenit o monarhie constituţională parlamentară: „regele a renunţat la foarte multe puteri în favoarea prim-ministrului, fiind un exemplu al modului în care criza şi instabilitatea în lumea arabă modernă pot fi evitate. Regele nu mai este, potrivit Constituţiei, «sfânt şi sacru», dar integritatea persoanei sale rămâne inviolabilă. Ca descendent direct al Profetului, regele este «şeful credincioşilor», prezidează Consiliul de Miniştri, numeşte prim-ministrul şi, la recomandarea acestuia, restul Guvernului; el este totodată şi capul Armatei. […] Reformele constituţionale au inclus proclamarea libertăţii de gândire, expresie şi creaţie artistică, trecerea prerogativei de numire în posturi importante de la rege la Guvern, trecerea puterii de dizolvare a Parlamentului de la rege la prim-ministru. În plus, Parlamentul capătă dreptul de a proclama amnistia [pe lângă monarh – n.ed.] şi este garantată egalitatea civilă şi socială a femeilor” [4]. După ce, în 2011, a fost recunoscută egalitatea civică și socială a femeilor, pe lângă cea politică, în ianuarie 2017, Marocul a interzis burka.
  3. Pro-occidentalismul: Regatul Marocului este membru al Organizației Națiunilor Unite din 1956. În anul 2004, Regatul Marocului, fără să fie membru NATO, a fost numit ca un aliat important al Statelor Unite ale Americii. Ca și în Maroc, în România, alianța și buna cooperare cu Occidentul a fost permanent susținută de Familia Regală a României, odată cu redarea unui rol oficial pentru diplomația regală începând din anul 1997.
  4. Caritate: Asemenea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, care în 1990 a creat Fundaţia Principesa Margareta a României, Principesa Lalla Salma, soția Regelui Mohammed al VI-lea al Marocului, începând din 2001 patronează o fundație pentru prevenirea cancerului în Maroc, precum și pentru prevenirea răspândirii SIDA în Africa. Totodată, Principesa Lalla Meryem, sora mai mare a Regelui Mohammed al VI-lea, a fost președintețe asociației din Maroc pentru sprijinirea UNICEF, președintele Fundației Hassan al II-lea pentru marocanii de pretutindeni, președintele Agenției Naționale Marocane pentru Respectarea Drepturiilor Copilului, iar din anul 2001 este UNESCO Goodwill Ambassador. Principesa Lalla Hasna, soră a Regelui Mohammed al VI-lea al Marocului, este președintele unei fundații pentru ocrotirea mediului.
  5. Diplomaţie: Generalul-locotenent Sharif Moulay Muhammad Cherkaoui (1921-2002), soțul Principesei Lalla Malika, sora Regelui Hassan al II-lea al Marocului, a fost, în urma căsătoriei din 1961, ambasadorul Regatului Marocului în Franța în 1961-1964 și ministru al afacerilor externe în 1966-1967. În anii 2002-2008, Principele Radu a fost Reprezentant Special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare și Dezvoltare Durabilă, funcţie care a implicat şi un rol diplomatic special pentru susţinerea aderării României la NATO şi Uniunea Europeană.
  6. Crucea Roşie: Preşedintele Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din Regatul Marocului este Alteța Sa Regală Principesa Lalla Malika, sora Regelui Hassan al II-lea al Marocului și mătușa actualului Rege Mohammed al VI-lea al Marocului, iar Preşedintele Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.
  7. Cooperare: Domeniile de cooperare ale României cu Regatul Marocului includ domenii precum sectorul construcțiilor și al amenajării porturilor maritime, infrastructură, prospecțiuni pentru minereuri şi hidrocarburi, precum și cel automobilistic, aeronautic, al construcțiilor navale, feroviar şi energetic. Regatul Marocului a fost constant unul dintre primii parteneri comerciali ai României în Africa, conform Ministerului Afacerilor Externe Român.

Marocul a fost vizitat de mai multe ori de Regina Ana a României, fie împreună cu Regele Mihai, fie împreună cu Principesele României. În 1943, când s-a înrolat în Forţele Franceze Libere, Principesa Ana de Bourbon-Parma a traversat Atlanticul în luna septembrie şi a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc. Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana în sala de cinema a Palatului Regal, când a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front.

În anul 2005, în 13-19 aprilie, în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României, Principele Radu a efectuat o vizită oficială în Maroc. A fost primit de prim-ministrul marocan şi de alţi membri ai Cabinetului, a depus coroane de flori la mormântul Regelui Mohammed al V-lea şi al Regelui Hassan al II-lea şi s-a întâlnit cu comunităţile de români din Casablanca şi restul Marocului.

În aprilie 2011, la nunta Principelui William cu domnişoara Catherine Middleton, Regele Mihai şi Principesa Margareta au întâlnit-o pe Principesa consoartă a Regelui Mohammed al VI-lea, ASR Principesa Lalla Salma a Marocului [FOTO].

În mai 2012, Regele Mihai şi Principesa Moştenitoare Margareta au întâlnit la Jubileul de Diamant al Reginei Marii Britanii pe Principesa Lalla Meryem a Marocului, mătuşa actualului Rege Mohammed al VI-lea.

Descrierea oficială a fotografiei: Britain’s Queen Elizabeth poses for a photograph with Sovereign Monarchs invited to a Jubilee lunch, in the Grand reception room at Windsor Castle in southern England May 18, 2012. (Front row, L-R) the Emperor of Japan, the Queen of the Netherlands, the Queen of Denmark, the King of the Hellenes, the King of Romania, Britian’s Queen Elizabeth, the King of Bulgarians, the Sultan of Brunei, the King of Sweden, the King of Swaziland, and the Prince Hans-Adam II of Liechtenstein. (Middle row, L-R) Prince of Monaco, the Grand Duke of Luxembourg, the King of Lesotho, the King of the Belgians, the King of Norway, the Emir of Qatar, the King of Jordan, the King of Bahrain, and The Yang di-Pertuan Agong of Malaysia. (Back row, L-R) Nasser Mohamed Al-Jaber Al-Sabah of Kuwait, the Crown Prince of Abu Dhabi, the Crown Prince of Yugoslavia, the King of Tonga, the Crown Prince of Thailand, Princess Lalla Meryem of Morocco and Prince Mohammed bin Nawaf bin Abdulaziz Al Saud of Saudi Arabia. REUTERSJohn Stillwell/Pool (BRITAIN – Tags: ENTERTAINMENT POLITICS SOCIETY ROYALS)

Principele-Moulay-Rachid-Principele-Radu-al-Romaniei-5-martie-2018©MAP

În cursul după-amiezii de luni, 5 martie 2018, Alteța Sa Regală Principele Radu s-a întâlnit cu Alteța Sa Regală Principele Moulay Rachid, fratele mezin al Regelui Mohammed al VI-lea. Întâlnirea a avut loc la reședința princiară din Rabat. Au fost discutate relațiile bilaterale ale Regatului Marocului cu România în domeniul învățământului universitar, al dezvoltării economice, precum și aspecte legate de cooperarea între Uniunea Europeană și Africa de Nord și Orientul Mijlociu. La întâlnire a luat parte ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Rabat, Excelența Sa doamna Daniela Băzăvan.

______________

Note:

[1] Sandra Gătejeanu-Gheorghe, Ioan-Luca Vlad, Monarhiile Secolului XXI, Bucureşti, Curtea Veche Publishing, 2013, p. 140.

[2] Ibidem, p. 141.

[3] Ibidem, p. 140.

[4] Ibidem, p. 141.

Vezi și

MONARHII EUROPENE. Familia Regală a României şi Familia Princiară de Liechtenstein: Interferenţe istorice