Monarhie constituţională, pas cu pas

1. Un act nul: Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară” de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment.

Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată deabia la….8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.

2. Revenirea în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare.

3. Voinţa naţională: Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?”. Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.

4. Voinţa regală: Parlamentul constată că, în conformitate cu Constituţia, Suveranul României a fost Regele Mihai I până la moartea sa. În conformitate cu ultima dorinţă a Regelui, Parlamentul aprobă noul Statut al Casei Regale a României (care cuprinde noile reguli de succesiune). Custodele Coroanei, Margareta a României, este proclamată Regină.